Informare APEC Cat de pregatite sunt Finantele pentru depunerea online a declaratiilor?

Valentina Sgarbura – membru APEC

La ministerul Finantelor a avut loc marti o discutie tehnica privind depunerea declaratiilor online catre ANAF, discutie prezidata de Constantin Mihail, director de cabinet.

Discutia a fost generata ca urmare a intrarii in vigoare a Ordinului ANAF nr.2568/2010 privind depunerea declaratiilor fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanta de catre contribuabilii mari si mijlocii.

Prin urmare, prevederile Ordinului 2568/2010 se aplica pentru declaratiile cu termen de depunere 25 noiembrie, declaratia 390 a lunii octombrie (ce are termen de depunere 15 noiembrie) putand fi depusa si pe suport de hartie in aceasta luna.

In momentul de fata sunt autorizati 5 furnizori pentru certificate digitale, dintre care numai 3 sunt activi si anume: Certsign,
Digisign, Trans Sped.

ANAF negociaza cu furnizorii ca valabilitatea certificatelor digitale sa fie de 3 ani (cu toate ca in alte state aceste certificate au o valabilitate de 1 an).

A fost pusa in discutie procedura greoaie de autorizare la ANAF a societatilor privind depunerea online, respectiv dosarul care se depune impreuna cu Declaratia 150, precum si posibilitatea prelungirii acestei autorizari printr-o simpla declaratie pe proprie raspundere, cum ca nu sunt modificari fata de autorizarea initiala.

In momentul de fata ar trebui ca aproximativ 20.470 contribuabili mari si mijloci sa apeleze la serviciul de depunere a declaratiilor on-line, dar nu sunt autorizati decat 3000.

ANAF primeste aproximativ 150 de solicitari zilnic privind autorizarea in vederea depunerii declaratiilor on-line.

Vesti bune din partea ANAF:
1. Se intentioneaza depunerea unei singure declaratii lunare, care sa cuprinda toate contributiile privind impozitele si taxele salariale aferente bugetului de stat si bugetului asigurarilor sociale, incepand cu luna ianuarie a anului 2011.
2. In acelasi timp cu depunerea declaratiei unice se vor rezolva o parte din problemele generate de functionarea contului unic.
3. Contribuabilii care vor folosi certificatul digital vor putea sa isi verifice si sa isi modifice vectorul fiscal.
4. Contribuabilii vor putea vizualiza un rezumat al fisei de platitor tot cu ajutorul certificatului digital.
5. ANAF se pregateste pentru depunerea on-line a bilanturilor contabile.
6. Se discuta depunerea declaratiilor aferente punctelor de lucru la sediul social (impozitele pe salarii aferente punctelor de lucru cu peste 5 salariati sunt considerate venituri la bugetele locale)

Problemele puse in discutie de catre APEC au fost urmatoarele:
1. Probleme tehnice privind blocarea site-ului la depunere (ore bune in care nu functioneaza); ar fi util sa fie publica starea de nefunctionare si sa nu se primeasca amenzi pentru depunerea dupa perioada respectiva.
2. Dificultati in reinnoirea certificatului digital calificat, datorate de numarul mare de solicitari cu care se confrunta cei 3 furnizori.
3. Costurile ridicate pentru un certificat digital calificat, comparativ cu alte state (exemplu: 8.76 euro in Slovenia)
4. Depunerea TUTUROR declaratiilor on-line (declaratia 394, fisele fiscale, declaratia 205, declaratia 010)
5. Posibilitatea verifcarii vectorului fiscal on-line
6. Procedura de logare directa prin introducerea CUI-ului, fara completarea altor date ale firmei.
7. Prelungirea valabilitatii declaratiei 150 sa se faca rapid, printr-o singura cerere.
8. Mesajul de pe http://www.e-guvernare.ro cu „This Connection is Untrusted” reprezinta o bila neagra pentru siguranta site-ului si a procedurii.
9. Posibilitatea uploadarii fisierelor aferente declaratiilor fiscale, fara a mai fi nevoie de reintroducerea datelor in formularele ANAF.
10. Depunerea bilanturilor contabile on-line.

ANAF recomanda incurajarea contribuabililor privind depunerea on-line a declaratiilor, in asa fel incat sa se evite consumul de hartie si aglomerearea ghiseelor in perioadele 20-25 ale lunii.

Valentina Sgarbura este membru al Asociatiei Profesionale a Economistilor si Contabililor din Romania

Basescu solicita reexaminarea Legii prin care stimulentele sunt incluse in salariile de baza ale bugetarilor

Presedintele Traian Basescu a trimis Senatului cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea OUG nr. 1/2010, considerand ca includerea stimulentelor in salariul de baza al bugetarilor creeaza discriminari in randul salariatilor din administratia publica, incalcand in mod vadit principiile salarizarii unitare in sistemul bugetar.

 

Legea transmisa spre promulgare prevede, la Articolul I, pct. 2, completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 ca „pentru personalul din cadrul autoritatilor si institutiilor publice finantate integral de le bugetul de stat sau din bugetele de asigurari sociale, care beneficiaza lunar de drepturi banesti acordate din fondurile constituite in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, salariile de baza se calculeaza prin includerea in acestea a valorii medii a acestor drepturi banesti acordate in cursul anului 2009 pentru fiecare functie publica pe categorii, clase si grade profesionale, respectiv pentru fiecare functie contractuala, in functie de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.”

Astfel, in cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, presedintele Romaniei considera ca existenta unor fonduri precum cele la care face referire aceasta dispozitie, reglementate de art. 227 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura Fiscala, alimentate prin retinerea unor cote din sume destinate a se face venit la bugetul de stat, este de natura a produce dezechilibre si inechitati in colectarea si distribuirea fondurilor bugetare. In acest sens, consideram ca se impune abrogarea dispozitiilor legale care reglementeaza instituirea unor astfel fonduri care priveaza bugetul de stat de incasari in scopul stimularii personalului pentru indeplinirea atributiilor de serviciu.

De asemenea, acesta face referire la Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice impune ca incepand cu anul 2010, care prevede ca toti salariatii din administratia publica centrala sa fie reincadrati pe aceeasi grila. Avand in vedere acest aspect, consideram ca si personalul vizat de prevederile Legii transmise spre promulgare trebuie sa beneficieze de aceste prevederi si, implicit, de aceleasi drepturi de salarizare cu personalul din celelalte institutii si autoritati din administratia publica centrala.

”Tinand cont de aspectele mentionate mai sus, consideram ca prevederi de natura celor cuprinse in Art. I pct. 2 din Legea transmisa spre promulgare creeaza discriminari in randul salariatilor din administratia publica, incalcand in mod vadit principiile salarizarii unitare in sistemul bugetar”, se mai arata in cererea de reexaminare.

Deputatii au adoptat, in luna octombrie, proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 1/2010 avand ca amendament includerea stimulentului mediu in salariul de baza al bugetarilor, urmand ca salariile de baza sa se calculeze prin includerea valorii medii a drepturilor banesti acordate in cursul anului 2009 pentru fiecare functie publica, prin OG nr. 92/2003.

Ioana Vlad – Sursa

Justitia din Romania, blocata de termene lungi: Un an si trei luni primul termen de judecata de la inregistrarea dosarului

 

de Victor Cozmei HotNews.ro
Duminică, 10 octombrie 2010

 

Sistemul judiciar din Romania este sufocat de dosare, iar stabilirea primului termen de judecata pentru finalul lui 2011 a fost hotarata deja la mai multe instante din Bucuresti si din tara. La capitolul termene lungi, Tribunalul Bucuresti conduce topul, avand deja tot anul 2011 ticsit. Totul se intampla din cauza numarului de cauze noi care a crescut simtitor in ultimul an, a supraincarcarii unor magistrati si a numarului insuficient de judecatori din instantele aglomerate.
Consiliul Suprem al Magistraturii a lansat la inceputul anului un program menit sa elimine supraincarcarea judecatorilor si sa reduca timpul de solutionare a cauzelor, doar ca efectele in multe cazuri au fost tocmai inverse, unii judecatori au ramas la fel, daca nu chiar si mai incarcati, iar termenele la dosarele noi devin din ce in ce mai lungi.

Presedintele Basescu a chemat luni partidele politice la Cotroceni pentru a discuta, printre altele, si despre legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.
Anul trecut, Consiliul Suprem al Magistraturii, a aprobat „Program pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010”. Programul era menit sa vina in ajutorul judecatorilor prin stabilirea unui numar maxim de dosare pe care acestia le pot prelua, pentru a evita supraincarcarea, precum si in ajutorul omului de rand prin reducerea timpului de solutionare a cauzelor.

Cu toate acestea, implementarea programului a ajuns sa provoace alte noi probleme care afecteaza bunul mers al sistemului judiciar si care au dat deja peste cap activitatea in instante.

Instantele si punctajul de 3960/judecator

Programul avea scopul sa elimine suprasolicitarea judecatorilor generata de modul de incarcare a sedintei de judecata prin repartizarea unui numar mare de dosare pe complet fara a se tine cont de gradele de complexitate ale cauzelor. Astfel, CSM a stabilit ca fiecare dosar sa primeasca „puncte de incarcare” si fiecare judecator sa nu depaseasca limita de 3.960 de astfel de puncte pe an. Intreg programul detaliat il puteti citi aici.

Un punct de incarcare reprezinta gradul de complexitate al dosarului raportat la stadiul procesual. Numarul maxim de puncte de incarcare anuala (3960/judecator) este calculat la dosarele nou intrate, la judecatorie, tribunal si curte de apel. Astfel, pentru fiecare sedinta, judecatorul nu poate sa primeasca dosare noi care sa insumeze mai mult de 90 de puncte (o sedinta pe saptamana).

Problemele apar insa in cazul instantelor de judecata foarte aglomerate. Deja unii magistrati, desi suntem in luna octombrie, au atins si chiar depasit acel prag de 3.960 de puncte.

Prima problema e tocmai suprasolicitarea unor judecatori care au depasit numarul de puncte de incarcare si carora le mai sunt atribuite noi dosare (lucru pe care programul avea menirea sa-l corecteze).

„Va spun ca deja in tara, presedintii unor instante nu au de ales decat sa le dea dosare noi si judecatorilor care au atins limita de 3.960 de puncte. Nu este corect fata de judecatorii care sunt supraincarcati, care si-au atins limita, si care acum le sunt puse in carca noi si noi dosare. Problema poate fi rezolvata cu noi judecatori care sa intre in sistem. Avem nevoie de asa ceva”, ne-a declarat judecatorul Cristi Danilet, vicepresedintele judecatoriei Oradea si candidat CSM.

Cea mai mare problema, insa, apare in cazul dosarelor noi care primesc termene nerealiste, unele programate tocmai peste un an. Acest lucru se intampla din cauza suprasolicitarii magistratilor, corelata cu cresterea numarului de dosare noi cu care este investita instanta, precum si a lipsei de personal din sistem.

Termenele la dosarele noi sunt acordate de catre un sistem informatic numit ECRIS, iar printre parametrii de care tine cont sistemul cand atribuie data si dosarul unui judecator se regaseste si numarul de puncte de incarcare ale magistratilor pe sedinta. Mai multe despre sistemul ECRIS aici.

Daca mai punem la socoteala si ca in multe instante numarul de judecatori care activeaza este mai mic din diverse motive (concedii de maternitate, posturi blocate pe motive procedurale, presedinti de sectie care beneficiaza de o incarcare redusa etc), decat numarul total oficial la care se imparte volumul de munca, atunci putem intelege cum primele termene de judecata ajung sa fie foarte lungi, unele instante acordand termene in cazul dosarelor noi tocmai spre finele lui 2011.

„Din cauza situatiei create, sunt date termene anul viitor, chiar spre partea a doua. Exista multe cereri de schimbare a termenului pentru ca sunt cazuri in care miza procesului conteaza foarte mult pentru oameni. Am incercat sa vorbim cu cei de la Ministerul Justitiei sa suplimenteze schemele de personal. Teoretic au inteles ca este o problema si ca trebuie rezolvata”, a declarat pentru HotNews.ro judecatoarea Ana Cristina Labus, membru CSM.

„Situatia actuala este foarte grava. Volumul de munca a crescut cu 50% fata de anul precedent in conditiile in care resursele alocate sunt in scadere. Vom organiza o conferinta acum pe 12 octombrie si l-am invitat si pe Ministrul Justitiei pentru a discuta toate problemele din sistemul judiciar”, ne-a declarat judecatoarea Alexandrina Radulescu, membru CSM

8 luni termen intr-un dosar banal de neplata intretinerii

Termene foarte lungi la dosarele noi inregistrate se regasesc la din ce in ce mai multe instante din tara. Spre exemplu, la Judecatoria Cluj-Napoca, un dosar de partaj judiciar, inregistrat in data de 6 octombrie, a primit termen abia pe 15 aprilie 2011. O astfel de situatie se regaseste si la Judecatoria Brasov unde un proces de divort inregistrat tot pe 6 octombrie a primit termen pe 17 martie 2011. La judecatoria Sectorului doi un proces de divort inregistrat pe 5 octombrie a primit termen pe 23 septembrie anul viitor.

Avocata Daniela S. (42 de ani) ne-a povestit cum la judecatoriile de sector din Capitala primele termene sunt date peste luni bune. „Am depus la Judecatoria Sectorului 6 o actiune de divort pe 3 august si primul termen a fost fixat pe 3 decembrie. La Judecatoria Sectorului 1 am depus pe 15 septembrie un dosar privind o neplata a intretinerii catre asociatia de proprietari si am fost programati pe 6 aprilie anul viitor”.

Mai grava este situatia de la Tribunalul din Bucuresti unde, spre exemplu, un proces de revendicare imobiliara inregistrat pe 21 septembrie a primit termen pe 22 decembrie 2011.

Avocatul Adrian R. (39 de ani) ne-a explicat cum unele termene care sunt prea lungi pot fi schimbate la o data mai apropiata. „E o mare suparare cu termenele astea. Toti colegii mei au probleme si multi sunt suparati. Am un proces de revendicare imobiliara, acum nu demult l-am inregistrat. Pe 16 sau pe 17 septembrie la Tribunalul Bucuresti si mi-au dat termen pe 15 decembrie 2011. E prea mult. Am avut un divort dat in august la Sectorul 2 si am fost pus in martie 2011. Se fac totusi destule cereri de schimbare a termenului si multe din ele se rezolva. Prin cererea aia se trece peste sistemul informatic care fixeaza termenele, presedintele instantei le aproba”.

Raportul realizat la jumatatea anului privind aplicarea programului CSM de stabilire a volumului optim de munca in instante este per total pozitiv, dar in document apar si o serie de concluzii descurajante:

Programul de normare a muncii este aplicat in proportie de aproximativ 97% la nivelul judecatoriilor si tribunalelor, cu o scadere accentuata in ceea ce priveste curtile de apel unde doar in 75% din cazuri programul se aplica (…) Unele instante, respectiv sectii, au renunta pe parcurs la aplicarea programului datorita termenelor prea lungi pe care le primeau dosarele inregistrate, aspect care ar fi afectat celeritatea solutionarii cauzelor.
In materie civila deschiderea primului termen de judecata pentru majoritatea instantelor pentru stadiul procesual fond se inscrie intre 19 si 150 de zile. Exista insa si instante care depasesc acest interval: Tribunalul Satu Mare cu 165 zile, Tribunalul Alba cu 166 de zile si Tribunalul Bucuresti – Sectia a 5-a cu 221 de zile.
Pentru stadiul procesual apel cele mai multe instante acorda termene de judecata intre 20 si 150 de zile. Tribunalul Bucuresti – Sectia a 3-a cu 256 de zile si Tribunalul Bucuresti – Sectia a 5-a cu 284 de zile depasesc in mod semnificativ acest interval.
Si in recurs instantele acorda in principiu termene satisfacatoare, intre 20 si 150 de zile. In principiu, aceleasi instante depasesc plaja amintita: Tribunalul Arges cu 156 de zile,Tribunalul Suceava cu 167 de zile si cele doua sectii mai sus amintite ale Tribunalului Bucuresti cu 252 respectiv 284 de zile.
Principalul inconvenient semnalat in implementarea programului este lipsa de corelare a acestuia cu politicile de resurse umane prin care sa se aiba in vedere alocarea de posturi pentru instantele care inregistreaza un volum mare de activitate;
Volumul mare de activitate precum si lipsa personalului a condus in unele cazuri la incarcarea suplimentara a sedintelor de judecata pentru a face fata situatiei, aspect care s-a reflectat in activitatea desfasurata, precum si in faptul ca aceasta nu a inregistrat nicio imbunatatire ca urmare a aplicarii programului de normare;

Legea „micii reforme” – discutata in parlament, criticata de catre magistrati

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, denumit „legea micii reforme” in justitie care acum se afla in dezbatare la Parlament. conform premierului Emil Boc, prin proiectul de lege trimis la Parlament se preconizeaza instituirea obligatiei judecatorului de a fixa termene procedurale scurte, „chiar de la o zi la alta”.

Cateva dintre prevederile „micii reforme”:
pentru a se evita lungimea proceselor si cazurile in care se obtin amanari permanente ale proceselor, pentru faptul ca persoanele nu au fost citate sau nu au fost citate corect ori nu au stiut ca au fost citate, a fost instituita regula conform careia partea care a primit citatia pentru un termen de judecata va fi prezumata ca are cunostinta si despre termenele de judecata ulterioare
a fost eliminata si calea de atac a recursului impotriva hotararii prin care judecatorii solutioneaza plangerea formulata impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si aplicarea unei sanctiuni.
se instituie procedura impacarii partilor, care inlatura raspunderea penala, pentru un anumit gen de infractiuni, de o gravitate mai redusa.
se extinde procedura medierii, prin care persoanele implicate pot sa gaseasca o cale comuna de a solutiona un conflict, iar inainte sau cand merg in fata instantei sa fie deja intelese, prin procedura medierii, in cauzele comerciale si in cauzele de divort. Noutatea o constituie faptul ca divortul se poate face prin acordul partilor si in situatia in care exista minori.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a criticat actul normativ si sustine ca vine in multe parti in contradictie cu prevederile procedurale deja existente sau cele preconizate de noile Coduri de procedura. Mai mult, actul normativ ar relua sub alta forma dispozitii procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic, dintre care reticenta partilor de a recurge la procedura medierii, lipsa salilor de judecata, numar insuficient de magistrati sau personal auxiliar, lipsa fondurilor materiale.

Si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) considera proiectul „micii reforme” ca fiind unul nereusit si ca prin votarea proiectului legii micii reforme in justitie deputatii ar urma sa faca „un major rabat” de la menirea lor de a elabora acte normative.

„Votand un astfel de act normativ, parlamentarii ar urma sa faca un major rabat asupra menirii lor de a elabora acte normative simple, clare, logice si coerente, care sa poata fi aplicate cu eficienta. AMR a comunicat tuturor parlamentarilor o mapa care cuprinde intreaga documentatie necesara pentru a dovedi aberatiile actului normative propus de Guvern”, se arata intr-un comunicat transmis Agerpres si semnat de presedintele AMR, Mona Pivniceru.

Ai un imprumut la banca? Afla cum iti poti restructura creditul pe cale extrajudiciara

22 Septembrie 2010
Anca Dumitrescu

Ministerul Finantelor Publice a realizat un Ghid pentru restructurarea extrajudiciara a imprumuturilor cu garantii ipotecare, documentulaflandu-se printre conditiile prevazute in cadrul programului de imprumut al Bancii Mondiale acordat Romaniei.

Ghidul a fost elaborat de Ministerul Finantelor Publice, prin colaborarea cu Banca Nationala a Romaniei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, cu asistenta tehnica din partea Bancii Mondiale si in urma consultarii Asociatiei Romane a Bancilor si a Asociatiei Societatilor Financiare din Romania.

Ghidul stabileste principiile pentru derularea negocierilor dintre persoanelor fizice aflate in dificultate financiara si creditorilor acestora in scopul restructurarii extrajudiciare a imprumuturilor garantate cu ipoteci.

Principiile prevazute in Ghid au caracter de recomandare, putand fi extinse, in functie de politica proprie a fiecarui creditor, si altor tipuri de imprumuturi sau produse financiare. Restructurarea imprumuturilor se va realiza potrivit strategiei si politicii proprii fiecarui creditor.

Prezentele recomandari nu afecteaza efectele obligatorii ale normelor juridice sau aplicarea acestora si a contractelor de imprumut cu garantii ipotecare, si nu instituie un drept al imprumutatului la restructurarea imprumutului cu garantie ipotecara, fiecare imprumutator stabilindu-si propria politica de restructurare in functie de caracteristicile portofoliului propriu de clienti si de strategia sa.

Principiul 1
Este in interesul imprumutatului sa contacteze imprumutatorul in cel mai scurt timp posibil de la intervenirea situatiei de dificultate financiara, pentru a angaja discutii privind problemele pe care le intampina in achitarea ratelor si gasirea unei solutii de rezolvare in interesul comun al partilor.

Cu toate ca imprumutatorii transmit, de regula, imprumutatilor notificari in cazul neindeplinirii obligatiei de plata, se recomanda ca imprumutatii sa se adreseze imprumutatorilor inainte de intervenirea unei asemenea situatii. imprumutatorii pot fi mai deschisi sa discute o solutie care sa fie de asemenea favorabila imprumutatilor de vreme ce acestia arata responsabilitate si angajament in rambursarea imprumutului in ciuda situatiei de dificultate financiara cu care se confrunta.

Discutiile angajate din timp ofera imprumutatului si imprumutatorului ocazia de a ajunge la o solutie rapida in scopul de a evita executarea silita. Executarea obligatiilor imprumutatului in cadrul unui contract de imprumut presupune plata unor
rate periodice in vederea restituirii sumei totale imprumutate. in cazul in care, pe parcursul executarii obligatiilor contractuale, imprumutatul intampina dificultati in achitarea ratelor, se recomanda ca imprumutatul sa contacteze de indata imprumutatorul pentru a-i aduce la cunostinta dificultatile financiare cu care se confrunta, in vederea identificarii de comun acord a unor solutii rezonabile.

Imprumutatul si imprumutatorul vor discuta direct sau prin reprezentantii autorizati cauzele intarzierilor la plata, situatia financiara a imprumutatului, precum si orice propuneri de achitare a sumelor restante (de exemplu, partile vor lua in considerare natura temporara sau pe termen lung a cauzelor neachitarii la timp a ratelor, precum si capacitatea imprumutatului de a achita sumele restante intr-un orizont de timp rezonabil).

Principiul 2
Imprumutatorul va explica in mod clar imprumutatului situatia integrala a obligatiilor ce ii revin in baza contractului de imprumut cu garantie ipotecara.

Odata ce discutiile cu privire la platile intarziate au demarat, se recomanda ca imprumutatorul sa furnizeze imprumutatului informatii detaliate in scris privind platile aferente contractului de imprumut cu garantie ipotecara, cuprinzand cel putin urmatoarele informatii:
a) Valoarea totala a sumelor restante, numarul de zile de intarziere pentru cea mai veche suma datorata si neachitata;
b) Suma ramasa de plata din imprumutul cu garantie ipotecara, perioada de timp ramasa pana la achitarea integrala a acestuia;
c) Daca se vor adauga dobanzi sau penalitati pentru intarzierea la plata.

Principiul 3
Restructurarile imprumuturilor cu garantii ipotecare reprezintao concesie, iar nu un drept

Imprumutatorul decide daca va restructura sau nu un imprumut cu garantie ipotecara, in conditiile in care apreciaza ca imprumutatul se afla in situatia de dificultate financiara. Acesta nu este un drept al imprumutatului, ci reprezinta un acord de vointa din partea ambelor parti.

Imprumutatorul va decide incheierea unui acord extrajudiciar de restructurare a imprumutului cu luarea in considerare a circumstantelor in care se gaseste imprumutatul aflat in dificultate financiara si a posibilitatilor de solutionare a acestor dificultati in vederea stabilirii unui grafic de rambursare sustenabil si pe care sa si-l poata asuma atat imprumutatul cat si imprumutatorul.

Principiul 4
Buna credinta

Orice negocieri intre imprumutator si imprumutat se vor desfasura cu buna credinta, in scopul identificarii unei solutii constructive.

Principiul 5
Comunicare clara: Se recomanda ca partile sa comunice si sa se informeze reciproc cu privire la orice aspecte
relevante. Fiecare parte va urmari sa realizeze o comunicare clara, echitabila si care sa nu induca in eroare pe cealalta parte.

La cererea imprumutatorului, imprumutatul va prezenta documentele necesare in sustinerea solicitarilor sale.

Acordurile cu privire la modificarile aduse graficului de rambursare sau altor termeni si conditii in legatura cu modalitatea de rambursare a imprumutului vor fi mentionate in mod expres in documentele puse la dispozitia imprumutatului sau in actele  aditionale incheiate de parti.

In masura in care este posibil, imprumutatorul va pastra toate documentele in cauza.

Principiul 6
Imprumutatul va furniza imprumutatorului toate informatiile necesare, inclusiv informa sai si/sau documente justificative legate de venituri sau orice alte active financiare in timp util si cu exactitate, pentru a permite acestuia evaluarea corecta a situatiei sale financiare.

Imprumutatul trebuie sa furnizeze imprumutatorului, intr-un termen stabilit de comun acord, toate informatiile necesare evaluarii de catre imprumutator a posibilitatilor reale de rambursare a imprumutului. Aceste informatii includ veniturile sale periodice si alte surse financiare, conturi de economii, investitii si altele, conditiile actuale de angajare profesionala surse de venituri ale
gospodariei, perspective de angajare etc., pentru a permite o evaluare corespunzatoare a situatiei sale financiare. imprumutatul va informa imprumutatorul cu privire la orice alte imprumuturi contractate sau orice alte obligatii de plata.

Principiul 7
Partile vor lua in considerare si vor discuta, inainte de luarea oricaror masuri de executare silita a ipotecii si a altor garantii, orice solutii posibile de restructurare a imprumutului. 1. inainte de a initia masurile de executare silita a garantiei ipotecare, partile contractante vor lua in considerare si vor pune in discutie orice solutie posibila de restructurare a imprumutului.

2. Se recomanda ca imprumutatorul sa nu demareze proceduri de executare silita atata timp cat partile sunt angajate in discutii avand ca scop identificarea unor solutii de restructurare a imprumutului, cu exceptia cazului in care impotriva imprumutatului este deja initiata de un alt imprumutator aceasta procedura.

3. Partile contractante vor discuta cu precadere posibilitatea de modificare a termenilor si conditiilor imprumutului cu garantie ipotecara Planul final de restructurare va fi stabilit in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si pornind de la normele interne ale imprumutatorului. De asemenea , fara a se limita la acestea, imprumutatorul poate face referire la urmatoarele solutii:
a) imprumutatorul convine cu imprumutatul modificarea scadentei si/sau a sumei de plata a uneia/mai multor rate de imprumut in sold fara a se depasi durata initiala de acordare a imprumutului.

Imprumutatului i se permite, pentru o anumita perioada de timp, sa faca plati lunare intr-un cuantum mai mic, urmand ca in perioada urmatoare imprumutatul sa efectueze plati intr-un cuantum sporit.

Aceasta optiune de restructurare poate fi utilizata in cazul imprumutatilor care se confrunta cu o reducere temporara a veniturilor, insa, pe termen lung, exista perspective de crestere a veniturilor, astfel incat sa isi poata executa in continuare obligatiile rezultate din contractul de imprumut.

b) imprumutatorul convine cu imprumutatul cu privire la capitalizarea dobanzii sau a restantelor. Aceasta optiune implica de regula o prelungire a scadentei initiale a imprumutului.

Aceste modificari pot fi utilizate in cazul imprumutatilor care intampina o situatie de reducere a veniturilor pe termen lung, dar care isi pot indeplini obligatiile aferente contactului de imprumut daca ar trebui sa achite rate cu un nivel mai scazut.

O alta modificare a conditiilor contractuale o poate constitui modificarea tipului ratei dobanzii sau a cuantumului ratei dobanzii in sensul reducerii ratei lunare, pe o perioada limitata de timp sau pe intreaga perioada de creditare.

c) imprumutatorul convine cu imprumutatul cu privire la refinantarea imprumutului care inregistreaza sume neachitate la scadenta printr-un alt imprumut. Contractul initial de imprumut va fi rambursat in baza unui nou contract de imprumut.
Aceasta optiune permite imprumutatului de exemplu sa inlocuiasca un imprumut exprimat in euro cu un imprumut exprimat in lei sau pe o perioada extinsa daca politica de creditare a imprumutatorului o permite.

Principiul 8
Este recomandat ca imprumutatorul sa raspunda cu promptitudine la orice modalitate de solutionare formulat de catre imprumutat

Imprumutatorul ar trebui sa raspunda oricaror propuneri formulate in scris de catre imprumutat cu privire la efectuarea platilor.

Principiul 9
Acordarea unei perioade de reflectie cu privire la orice propuneri noi

1. imprumutatorul ar trebui sa acorde imprumutatului o perioada suficienta de timp, determinat de catre imprumutator in functie de situatia contului respectiv, pentru a reflecta cu privire la orice propuneri de restructurare a imprumutului.

2. O propunere de restructurare a imprumutului trebuie sa fie elaborata in mod clar si fara ambiguitati, astfel incat imprumutatul sa poata intelege pe deplin efectele care decurg din aceasta.

Principiul 10
Restructurare realizabila si rezonabila

Propunerea de restructurare trebuie sa aiba la baza un grafic de rambursare realizabil si rezonabil, conform metodei de restructurare agreata cu imprumutatul si prevazuta in normele interne ale imprumutatorului.

Principiul 11
Imprumutatorul nu va initia sau continua proceduri judiciare atata timp cat imprumutatul respecta conditiile convenite pentru restructurarea imprumutului.

In cazul in care imprumutatul si imprumutatorul au convenit asupra unei solutii de restructurare a imprumutului, iar imprumutatul respecta in intregime termenii si conditiile acestui acord, imprumutatorul nu va initia sau continua actiuni judiciare in vederea executarii silite a garantiei ipotecare, cu exceptia cazului in care impotriva imprumutatului este deja initiata de un alt creditor aceasta procedura.

Principiul 12
Confidentialitatea

Imprumutatorul va asigura confidentialitatea informatiilor primite de la imprumutat si nu va dezvalui nici unui tert informatii si detalii cu privire la situatia imprumutatului respectiv, in lipsa unui acord scris din partea acestuia, cu excep_ia cazurilor in care solicitarea este inaintat in conformitate si in temeiul prevederilor legale in vigoare.

Sursa

Solo por tu amor!!

BNS cere presedintelui sa nu promulge legea pensiilor, considerand-o o insulta

Astazi, ora 12:49
Avocatnet.ro

Blocul National Sindical cere presedintelui Basescu sa nu promulge legea pensiilor in forma in care a fost adoptat de Parlament si sa o retrimita Camerei pentru reexaminare. De asemenea, BNS cere Avocatului Poporului sa se autosesizeze si sa conteste legea pe motiv de neconstitutionalitate.

„O majoritate parlamentara care ar trebui sa crape de rusine, a adoptat o lege profund antipopulara, in dispretul total al angajamentelor asumate in fata organizatiilor sindicale. Am fost mintiti la cel mai inalt nivel in legatura cu anumite modificari de bun simt pe care le ceruseram in discutiile cu guvernul, pe proiectl noii legi a pensiilor”, sustine BNS, intr-un comunicat de presa.

Sindicalisti sustin ca au fost mintiti de catre guvernanti. „Am fost mintiti. Asa cum am fost mintiti când Premierul si Ministrul muncii ne-au asigurat ca in noua lege valoarea punctului de pensie va fi de cel putin 40% din salariul mediu brut pe economie in 2011. Nu este, este mai putin”, apreciaza BNS.

„Am primit asigurari ca situatia grupelor de profesii si unitati cu conditii deosebite si speciale va fi reglementata in sensul eliminarii inechitatilor si neconcordantelor existente. Textul adoptat ieri in Parlament este practic neschimbat fata de versiunea criticata de noi. In spiritul celui mai profund dispret fata de oamenii aproape rapusi dupa o munca de o viata, deputatii puterii au lasat vârsta de pensie neschimbata, 65 de ani barbatii si femeile. ii obliga pe cei care au lucrat doar in conditii speciale sa lucreze cu cinci ani in plus, probabil din calculul cinic conform caruia, cei in cauza se vor « transfera » de la munca, direct la cele vesnice”, subliniaza BNS

Blocul National Sindical considera forma in care a fost adoptata noua lege a pensiilor o insulta si in acelasi timp un atentat la existenta si demnitatea românilor truditori din toate domeniile. Calculul strict contabil facut in materia acestei legi nu poate masca fundamentul de minciuna, nerusinare si dispret fata de proprii cetateni, pe care se situeaza in egala masura, guvernantii si majoritatea parlamentara care-i sustine.

„Cerem Presedintelui Romaniei sa nu promulge legea in forma in care a fost adoptata si sa o retrimita Camerei pentru reexaminare. Cerem in egala masura Avocatului Poporului sa se autosesizeze si sa conteste legea pe motiv de neconstitutionalitate”, conchide Blocul National Sindical.

Sursa

Lupta cu bancile: o poveste fara sfarsit

10 Septembrie 2010
VASS Lawyers

Atat consumatorii ce acceseaza credite, cat si cei ce le-au accesat, au fost supusi in mod constant unor restrictii de natura a distorsiona mecanismele pietei si libera concurenta, precum informarea deficitara, comisioanele „ascunse” sau cele de rambursare anticipata, in procente descurajante. Aceste distorsiuni au condus, in climatul economic si financiar actual, la afectarea atat a mediului bancar, cat si a mediului de afaceri in general, prin ingradirea liberei circulatii a serviciilor.

Av. Amelia Teis, VASS Lawyers

In acest context, aparitia mult dezbatutei Ordonante nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori parea a fi un colac de salvare pentru multi dintre imprumutati. Realitatea s-a dovedit a fi insa cu totul alta, in conditiile in care, la mai mult de doua luni de la intrarea in vigoare a actului normativ, acesta ramane marul discordiei dintre institutiile bancare, B.N.R., autoritatile de concurenta, protectia consumatorului si clienti.

Numarul clientilor nemultumiti este intr-o continua crestere, doar in perioada 10 – 24 august 2010, structurile teritoriale ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului inregistrand 133 de reclamatii vizand domeniul bancar. In topul celor mai reclamate probleme s-a situat detasat comisionul de risc, refuzul restituirii sumelor incasate si dobanda majorata ilegal.

Termenul limita pentru actualizarea contractelor

Prevederile Ordonantei au devenit obligatorii pentru toate institutiile de creditare incepand cu data intrarii in vigoare, respectiv 21 iunie 2010 si se aplica:

* contractelor de credit, inclusiv contractelor de credit garantate cu ipoteca sau cu o alta garantie pentru proprietatea imobiliara sau garantate printr-un drept privind proprietatea imobiliara;
* contractelor de credit al caror scop il constituie dobandirea sau pastrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei cladiri existente sau proiectate, indiferent de valoarea totala a creditului;
* contractelor de leasing.

Intrucat actul normativ se aplica nu doar contractelor noi, cat si celor aflate in derulare, indiferent de valoarea acestora, institutiile de creditare au la dispozitie 90 de zile, de la data intrarii in vigoare, pentru indeplinirea obligatiilor de asigurare a conformitatii conventiilor de credit cu noile reglementari. Termenul de 90 de zile prevazut pentru actualizarea contractelor la forma legala nu reprezinta o perioada de derogare de la aplicarea prevederilor legale, considerandu-se ca toate clauzele din contractele de credit ce contravin actului normativ sunt nule de drept incepand din data de 21 iunie 2010.

Masurile legale impotriva bancilor

In caz de neconformitate a conventiei de credit cu noile reglementari si de inactiune a institutiei de creditare in vederea indeplinirii obligatiilor impuse, consumatorul are la dispozitie doua cai legale:

* sesizarea Comisariatelor Judetene pentru Protectia Consumatorilor sau a Comisariatului pentru Protectia Consumatorilor al Municipiului Bucuresti, in functie de raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea institutia bancara;
* promovarea unei actiuni in justitie prin care sa se constate existenta clauzelor abuzive, modificarea contractului de credit in sensul inlaturarii acestora si restituirea sumelor nelegal incasate.

In ceea ce priveste reclamatiile si sesizarile, acestea pot fi depuse de catre consumatori persoane fizice sau grup de persoane fizice constituite in asociatii. Constituirea consumatorilor in asociatii prezinta doua avantaje majore: lupta cu banca e mai usoara decat pe cont propriu, iar actiunea in justitie este scutita de la plata taxei de timbru judiciar.

In acest sens, peste 100 de clienti ai diferitelor institutii bancare, nemultumiti de serviciile creditorilor, au decis in aceste zile sa faca front comun pentru a-si apara impreuna drepturile si pentru a stabili o strategie de lupta impotriva bancilor.

Importanta notificarii bancilor

Notificarea prealabila a bancii prezinta importanta deosebita. Aceasta deriva din faptul ca atat Protectia Consumatorului, cat si instanta de judecata pot fi sesizate abia dupa ce se va fi incercat solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte. Astfel, notificarea scrisa in relatia cu creditorul, urmata eventual de un refuz al acestuia de a aplica prevederile Ordonantei, constituie suportul legal pentru procedura ulterioara.

De asemenea, in situatia in care consumatorul nu este de acord cu actul aditional de modificare a contractului existent, notificarea scrisa a creditorului este obligatorie – in caz contrar se prezuma acceptarea tacita.

Notificarea poate fi depusa la registratura institutiei de credit, cu numar de inregistrare, sau trimisa prin posta, cu confirmare de primire.

Concluzii

Cel putin o parte dintre consumatori vor avea castig de cauza fara a apela la justitie, deoarece bancile nu-si vor permite sa piarda clientii buni, in contextul lipsei celor noi. Institutiile bancare vor avea astfel tot interesul sa-si pastreze clientii, oferindu-le conditii avantajoase de creditare, ce ar trebui sa coboare la nivelul celor practicate pentru creditele noi.

Celorlati, pe cont propriu sau constituiti in asociatii, nu le ramane decat sa se inarmeze cu multa rabdare si perseverenta, avand in vedere ca punerea in practica a obligatiei de a face instituita in sarcina bancilor reprezinta un drum destul de anevoios.

Sursa